Zoll a fost în firmă: când munca la negru se pedepsește și când rămâne la amendă contravențională

Verificarea îndeplinirii obligațiilor din dreptul asigurărilor sociale revine autorităților administrației vamale (§ 2 Abs. 1 SchwarzArbG). Ele verifică, între altele, dacă sunt îndeplinite obligațiile de declarare, dacă se primesc pe nedrept prestații sociale și dacă sunt respectate dispozițiile privind salariul minim. Pentru obligațiile fiscale sunt competente autoritățile financiare ale landurilor, iar pentru înregistrarea activității comerciale și pentru registrul meseriilor autoritățile competente din landuri.

Puterile sunt descrise în lege. Autoritățile vamale au voie să intre, anunțat sau neanunțat, în spațiile de lucru și pe terenurile celor supuși verificării, în timpul programului de lucru, și să consulte acolo documente și date; locuințele sunt scoase în mod expres de sub această putere (§ 4 Abs. 1 SchwarzArbG). La verificarea persoanelor, ele au voie să ceară informații despre raporturile de muncă și să verifice datele de identitate (§ 3 SchwarzArbG).

Cu aceasta este însemnată granița. O verificare nu este încă o percheziție. Dacă din situație se face o procedură de urmărire, se aplică regulile codului german de procedură penală, iar atunci se aplică și aceasta: nu trebuie să vă pronunțați asupra acuzației și aveți voie să întrebați oricând, chiar și înainte de audiere, un avocat al apărării (§ 136 Abs. 1 Satz 2 StPO). Datele care se dau în firmă „spre lămurire" fac mai târziu parte din dosar.

Cine, în calitate de angajator, reține de la Einzugsstelle (organul care încasează contribuțiile) contribuțiile salariatului la asigurările sociale, inclusiv la asigurarea pentru ocuparea forței de muncă, se pedepsește cu închisoare de până la cinci ani sau cu amendă penală (§ 266a Abs. 1 StGB). Se face vinovat în aceeași măsură cel care, în calitate de angajator, dă organului competent cu încasarea date neadevărate sau incomplete despre fapte însemnate din punctul de vedere al dreptului asigurărilor sociale ori îl lasă, împotriva obligației sale, în neștiință și reține prin aceasta contribuții (§ 266a Abs. 2 StGB).

Două puncte sunt adesea trecute cu vederea. Întâi, este de ajuns reținerea; o pagubă în sensul unei înșelăciuni nu trebuie dovedită separat. În al doilea rând, § 266a Abs. 5 StGB lărgește cercul celor obligați: angajatorului îi sunt asimilați cel care dă însărcinarea unui lucrător la domiciliu, unui mic meșteșugar care lucrează acasă ori unei persoane asimilate acestora, precum și meșterul intermediar.

În cazuri deosebit de grave, legea prevede închisoarea de la șase luni până la zece ani (§ 266a Abs. 4 StGB). Ca exemple tipice, dispoziția numește, între altele, fapta săvârșită dintr-un interes propriu grosolan și de mari proporții, folosirea de documente contrafăcute sau denaturate și fapta săvârșită ca membru al unei bande.

În dreptul penal al asigurărilor sociale nu există o autodenunțare care să corespundă celei din dreptul fiscal. Noțiunile se amestecă ușor, iar aceasta duce în rătăcire.

§ 266a Abs. 6 StGB reglementează următoarele: în cazurile alineatelor 1 și 2, instanța poate renunța la aplicarea unei pedepse dacă angajatorul comunică în scris organului de încasare, cel mai târziu la data scadenței sau neîntârziat după aceea, cuantumul contribuțiilor reținute și arată de ce plata în termen nu este cu putință, deși s-a străduit în mod serios să o facă. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, iar contribuțiile sunt apoi achitate ulterior înăuntrul termenului potrivit stabilit de organul de încasare, autorul nu se pedepsește în această privință.

Momentul este, așadar, legat de scadență, comunicarea trebuie să meargă în scris la organul de încasare, iar ea trebuie să cuprindă amândouă: cuantumul și arătarea motivelor. După un control al Zoll, acest moment este de regulă demult trecut. O plată făcută pe urmă nu este de aceea același lucru cu o declarație valabilă potrivit § 266a Abs. 6 StGB, chiar dacă ea poate avea însemnătate în procedură.

Puneți la adăpost documentele care privesc perioada în cauză și nu schimbați nimic la ele. Lămuriți în ce calitate vi se scrie: ca persoană supusă verificării, ca martor sau ca persoană acuzată. Și despărțiți cele două proceduri care pot să se desfășoare în paralel: procedura privind contribuțiile, față de organul de încasare, și procedura penală ori contravențională. O declarație care pare chibzuită într-una dintre proceduri poate avea urmări în cealaltă.