Detenția provizorie în Germania: ce pot face rudele

Legea prevede mai multe înștiințări. Persoana acuzată și arestată trebuie să primească fără întârziere posibilitatea de a înștiința o rudă sau o persoană de încredere, în măsura în care scopul anchetei nu este pus astfel în pericol în mod considerabil (§ 114c Abs. 1 StPO). Dacă, după prezentarea în fața instanței, detenția se pune în executare, instanța trebuie să dispună înștiințarea neîntârziată a unei rude sau a unei persoane de încredere, iar aceeași obligație există la fiecare nouă hotărâre privind menținerea detenției (§ 114c Abs. 2 StPO). Același lucru îl cere Art. 104 Abs. 4 GG.

Rudele nu au însă un drept propriu de Akteneinsicht. Informația despre ceea ce se reproșează trece prin apărare. Cât timp încheierea anchetei nu este consemnată în dosar, consultarea poate fi refuzată în măsura în care ea ar putea pune în pericol scopul anchetei. Dacă persoana acuzată se află în Untersuchungshaft, apărării trebuie să i se facă însă accesibile informațiile esențiale pentru aprecierea legalității privării de libertate; de regulă, în această privință trebuie încuviințată consultarea dosarului (§ 147 Abs. 2 Satz 2 StPO).

Untersuchungshaft poate fi dispusă numai dacă există suspiciune puternică privind săvârșirea faptei și dacă există un motiv de detenție, și nu poate fi dispusă dacă este disproporționată față de importanța cauzei și față de pedeapsa care se preconizează (§ 112 Abs. 1 StPO). Ca motive de detenție legea numește fuga sau ascunderea, pericolul de fugă (Fluchtgefahr) și pericolul de îngreunare a probelor (Verdunkelungsgefahr) (§ 112 Abs. 2 StPO). Verdunkelungsgefahr presupune ca purtarea persoanei acuzate să întemeieze suspiciunea puternică a faptului că aceasta va afecta mijloace de probă sau va influența coacuzați, martori ori experți. Alături de acestea stă motivul pericolului de repetare a faptelor, în cazul anumitor infracțiuni enumerate în lege (§ 112a StPO).

În Haftbefehl trebuie să figureze persoana acuzată, fapta, motivul detenției și faptele din care rezultă suspiciunea puternică și motivul detenției (§ 114 Abs. 2 StPO). Această motivare este punctul de plecare al apărării împotriva detenției.

Legea prevede trei căi, și ele sunt legate între ele.

Suspendarea punerii în executare (§ 116 StPO). Dacă Haftbefehl se întemeiază numai pe pericolul de fugă, judecătorul suspendă punerea lui în executare atunci când măsuri mai puțin severe pot atinge la fel de bine scopul detenției. Legea numește în special obligații de prezentare periodică, restricții privind locul de ședere, supraveghere la părăsirea locuinței și depunerea unei garanții corespunzătoare (§ 116 Abs. 1 Satz 2 StPO). În caz de Verdunkelungsgefahr, judecătorul poate suspenda punerea în executare dacă măsuri mai blânde reduc considerabil pericolul (§ 116 Abs. 2 StPO). Dacă o suspendare intră în discuție decide numai instanța. Ea nu se poate planifica.

Haftprüfung (verificarea detenției de către instanță, §§ 117, 118 StPO). Cât timp persoana acuzată se află în Untersuchungshaft, ea poate cere oricând ca instanța să verifice dacă Haftbefehl trebuie desființat sau punerea lui în executare suspendată. Alături de cererea de Haftprüfung, Beschwerde (contestația) nu este admisibilă (§ 117 Abs. 2 Satz 1 StPO). Dreptul de a formula Beschwerde împotriva hotărârii date asupra cererii rămâne însă neatins (§ 117 Abs. 2 Satz 2 StPO). La cerere se decide după dezbatere orală (§ 118 Abs. 1 StPO); fără acordul persoanei acuzate, aceasta nu poate fi stabilită mai târziu de două săptămâni de la primirea cererii (§ 118 Abs. 5 StPO). Dacă detenția a fost menținută după o dezbatere orală, dreptul la o nouă dezbatere orală există numai dacă detenția a durat cel puțin trei luni și dacă de la ultima dezbatere orală au trecut cel puțin două luni (§ 118 Abs. 3 StPO).

Haftbeschwerde (contestația împotriva mandatului de arestare, § 304 StPO). Împotriva Haftbefehl se poate formula Beschwerde. Ea duce la o hotărâre a instanței superioare.

Alegerea între Haftprüfung și Beschwerde nu este o formalitate: potrivit § 117 Abs. 2 Satz 1 StPO, cele două căi nu sunt deschise în același timp. Beschwerde nu se consumă însă prin aceasta, fiindcă potrivit Satz 2 ea rămâne deschisă împotriva hotărârii date asupra cererii de Haftprüfung. Care este calea potrivită depinde de conținutul dosarului, de stadiul procedurii și de scopul urmărit. Această decizie aparține apărării.

Ce este util într-o procedură privind detenția rezultă abia din dosar. O privire de ansamblu asupra fazei de anchetă găsiți pe pagina noastră cu domeniile de activitate. Cum ne puteți contacta în afara programului de lucru este descris la Contact.